luni, 26 decembrie 2011

Visul ireal al pictorului Pavel Ţifrac/Нереальна мрія xудожникa Павлa Ціфракa

“Şi, iată - pe orizontul Maramureşului, în comuna Rona de Sus, care a dat culturii naţionale scriitori, şi într-un număr destul de semnificativ: Ivan Fetico, Michailo Nebeleac, Pavlo Romaniuc, Michailo Traista, Marta Bota, Anna Traista Rusti, Maria Oprişan şi un pictor, recunoscut peste hotarele ţării - Aurel Dan - azi, a răsărit parcă de niciunde - departe de casă, Ţifrac Pavel Mihai (născut în 28.02.1979), plecat pentru a-şi croi un drum în viaţă, ca orişicare tânăr visător din zilele noastre, tocmai în frumoasa, mitologica ţară Ellada - Grecia, ţara care a dat lumii filosofi, scriitori - gânditori, care au pus bazele culturii universale.” (prof. drd. Pavlo Romaniuc - poet, scriitor)
"І тут - на горизонті Мараморощини, в Рона-де-Сус (Вишня Рівня-док.атст. 1360)- село, яке дало національних письменників, діячів культури, в ряді яких зазначимо: Івана Федька, Михайла Небиляка, Павла Романюка, до яких, пізніше, долучились – Марта Бота, Михайло Трайста, Анна Трайста-Рушть та Марія Опрішан. Через одруження, в село прийшов, відомий сьогоні в усьому світі художник Аурел Дан. Сьогодні, майже з нізвідкуди появився уроджениць села, новий молодий художник – Павел-Михайло Ціфрак (народився 02/28/1979), який вже 13 років живе в красивій, міфологічні країні Еллада - Греція, країна, яка дала світу філософів, письменників - мислителів, які збагатили світову культуру ".(Професор PhD. Павло Романюк, письменник, поет)

“A-ți petrece copilăria printre fagi, brazi, carpeni, aluni, printre livezi şi văi din Rona de Sus, cunoscând doar susurul liniştit sau, uneori, revolta pârăului Ronişoara ori barierele orizontului - muntele Măgura sau dealul Hritcova – şi, brusc, să te opreşti pe o insulă mare, cu sute de peninsule, golfuri, bărci, vapoare, pescari, muncitori veniţi din toată lumea - este un lucru, care îţi schimbă total orizontul gândirii, al privirii lucrurilor din jur. Şi, atunci, talentul ascuns se dezlănţuie, ca un Vulcan, căutându-şi o nişă prin care să irumpă, să aducă spre lumină taina ascunsă a sufletului. Şi, tocmai acest lucru s-a întâmplat cu Pavel Mihai Ţifrac, care ne-a adus privirii o lume mirifică, simbolică, cascade, pini, munţi feerici, ape limpezi, geruri, ceaţa, peisaje mirifice, de poveste. Fiindcă însăşi viaţa lui este o poveste! O poveste, care reiese din tablourile expuse, cu denumiri convenţionale, credem, simbolice, care să apropie privirii spectatorului lumea tăinuită în amestecul de culori, atât de neobişnuite: "Visul mestecenilor", "Gerul albastru", "Ochiul primăverii", "Mantaua muntelui", "Ulciorul naturii", "Pe cărarea luii" etc. - toate la un loc formând un adevărat poem, care tinde spre ireal. De aceea, denumirea expoziţiei îşi are o totală explicaţie prin sintagma "Visul ireal".”
"Провів дитинство серед буків, ялиць, грабів, горіхів, серед садів і долин Рони-де-Сус, знаючи тільки шум лісу, тихий плин річки Ронішоаша, тайну гір Маковиця, Магура, чи пагорба Гріцковa, раптом зупинився на великому острові, з сотнями півостровів, бухт, човнів, кораблів, рибалок, імігрантів зі всього світу – а все це повністю змінює горизонт мислення, зорове спостерігання, ставлення перед всесвітом. Там, прихований талант вибухнув, немов Вулкан, шукаючи нішу, через яку має пролити світло на приховані таємниці душі. Таким чином, Павло-Михайло Ціфрак приніс нам спокій прекрасних очей, символіку, водоспади, сосни, гори чарівні, чисту морську воду, острови, мороз, туман, прекрасні пейзажі. Бо його життя - сама історія! Історія, яка виходить з картин на виставці, з поетичними назвами: "Сон берези", "Синій іній", "Око весни", "Мантія гори " ітде – ірреальний світ. Всі його картини створюють поезію. Тому його виставку можна назвати виставкою "ірреальних мрій”, "Ірpеальний (cюрреалістичний) сон".

“Pavel-Mihai Ţifrac este abia la început de drum, dar - un drum bătătorit deja de trudă şi migală, cu care a lucrat până în prezent. Şi, având un astfel de postament, îi va fi uşor să răzbată în lumea bogată a artei contemporane, cuprinsă de lava tot mai acidă a lumii mercantile a secolului XXI.“
Павло-Михайло Ціфрак знаходиься тільки на початку дороги, але - це шлях вже пройдений важкою працею і турботами, умови в яких працював до сьогодні, створивши свій власний п’єдестал. І, з цього п’єдесталу йому вже буде легше і простіше вийти далі в горизонти сучасного мистецтва ХХІ -го меркантильного століття".

“Să-i urăm, deci, drum bun şi vânt la pupă, tânărului artist, pictor - Pavel-Mihai Ţifrac - în drumul pe care şi l-a ales, spre bucuria şi îmbogăţirea spaţiului nostru cultural-artistic.”
"Давайте і побажаємо доброї дороги і вітру на палубі молодому художникові –Павлові-Михайлові Ціфракові, на радість і збагачення нашої культури художнім простором!"
prof. drd. Pavlo Romaniuc
scriitor, poet
Професор PhD. Павло Романюк
письменник, поет



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Părerea ta